Category: deja publicate


”…sper ca nu am ratat nimic…”
”…oricum mîine o iau de la capat…”

Dacă Bruxelles îl adoră pe emblematicul Manneken (Pis), ca și lumea întreagă, dacă au sculptat și o fetiță, Jeanneke-Pis, într-un astfel de moment intim și necesar, de ce ar lipsi Zinnek (pis)… Zinnek înseamnă mai multe, printre altele și maidanez de Bruxelles, comunitar să-i spunem, astăzi inexistent pe străzi în carne și oase! Doar bronzul a rămas…
(Fotografie din 2015, toamna, Rue des Chartreux 35, Bruxelles)

Remedios_Varo_Insomnia_1947

”Insomnia” pictată de Remedios Varo (1947) e cumva diferită de ceea ce a creat îndeobște artista spaniolă. Dacă nu ar fi zborul tremurat al furnicilor înaripate, zbor ce rupe ludic halucinația pe care ansamblul picturii o produce, poți crede, înșelător, că e o pictură a lui Magritte, cu interiorul brun, fără decor, în care lemnul (final) e dominant. Ca și în ”The magnifying glass” magrittiană, în centrul tabloului regăsim întunericul. La Remedios Varo, spre întuneric dă o ușă larg deschisă și un culoar labirintic. Însă spre deosebire de tabloul lui Magritte, unde nimic nu ne atrage în dreptunghiul negru profilat pe cer, pictorița a pus pe culoar perechi de ochi ficși, cărora nu le putem rezista. Păzitori ai deschiderilor, ei ne călăuzesc seducător spre nicăieri, pe un drum lung și întortocheat… Înțelegi că dincolo de ochii care tocmai te întîmpină sînt mereu alții!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Luminișuri și deschideri în pereții de verdeață… Se găsesc în grădina Castelului Jehay. Luminiș e un cuvînt mult mai plin decît credem… Mi s-a întîmplat să-i înțeleg doar uneori profunzimea. El evocă o stare de lumină la care nu ai acces fără imaginație.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

(Foto la Château de Jehay, 5 august 2015; fotografiile și textele de pe acest blog sînt sub incidența legii drepturilor de autor. Orice reproducere nu este posibilă fără acordul autorului, D.A.)

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

O experiență intelectuală – spirituală, în sens mai restrîns – poate pleca de la un gînd, pe care îți propui să-l urmărești cumva și sfîrșește într-un altul, nu atît făcîndu-l uitat pe primul ci iscînd o stare mai intensă. Plecasem la Bruges să văd cîteva dintre instalațiile ”Trienalei 2015” și am ajuns în liniștea verde și umbrită a mănăstirii de călugărițe. ”Béguinage princier Ten Wijngaarde” e, din 1927, în grija maicilor benedictine. În careul larg, pe laturile căruia sînt înșirate casele monahale albe, a crescut o pădure rară și umbroasă. Loc foarte vechi, întemeiat la 1245, mănăstirea de beghine, acele femei văduve sau nemăritate care alegeau să urmeze o viață simplă, păstrează încă o liniște aparte, protejată de canale, deși celebritatea o umple cu turiști… Rugăciunile șoptite ale maicilor aduc, măcar pentru cîteva minute, o liniște pioasă pe chipurile celor care le privesc și ascultă în biserică… Diferențele de credință și de confesiune se șterg, se topesc în ceva care, simplu spus, e starea de bine…

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Metafora mănăstirii, imaginată de un artist japonez; instalație în cadrul Trienalei Bruges 2015.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

”Avec leurs consœurs des autres villes flamandes, les béguines ont bouleversé l’ordre moral de l’Église, révolutionné les mentalités et modifié le paysage de nombreuses villes de Flandre. « On ne sait pas exactement où et comment est né ce mouvement, explique Silvana Panciera, sociologue à l’EHESS et auteur des Béguines (éd. Fidélité, 2009). Ses premières traces remontent à la fin du XIIe siècle, à Liège ». En moins de vingt ans, il se répand comme une trainée de poudre, gagne la France, l’Italie, les Pays-Bas, l’Allemagne, la Pologne, la Hongrie. Partout, des femmes se réunissent, recréant une cité dans la cité. Leur but? Mener une vie de perfection en milieu urbain, sans prononcer de vœux et affranchies des règles de l’Église. « Le mouvement des béguines séduit parce qu’il propose aux femmes d’exister en n’étant ni épouses, ni moniales, affranchies de toute domination masculine », explique Régine Pernoud dans son livre La Vierge et les saints au Moyen Âge”.
WIKIPEDIA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe un colț al unei clădiri complicate din centrul orașului, ea însăși o sculptură în piatră, e plasată eterna scenă de luptă dintre bine și rău. Lupta o retrăim zilnic, fiecare dintre noi, simbolic însă ne raportăm la postura ei celestă. Bruxelles și-a ales ca protector pe Mihail, Arhanghelul învingător, așa că ”lupta contrariilor” e foarte prezentă prin oraș, pe vîrfuri de turnuri, obeliscuri sau prin nișe în ziduri. Însă statuia aurită a victoriei, pe care am văzut-o pe cornișa acoperișului, e printre cele mai expresive. Pare că din înalt, tocmai acolo a ajuns ”răul” să se agațe cu disperare de o muchia de piatră.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

(Foto, 21. iunie 2015, Place Saint-Catherine, Bruxelles)