Tag Archive: Peisaj urban


Una dintre instalațiile din parcul Tournay-Solvay se numește simplu ”gramofonul”… Cîteva pîlnii sînt orientate să primească din plin soarele, dar să lase umbre plăcute și aerisite în partea lor îngustă. Te poți ”folosi” de ele nu numai vizual, e și un loc bun de citit într-o ghemuire confortabilă!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

(foto din 27 august 2017, Parcul Tournay-Solvay din Bruxelles; text și foto copyright ©Dumitru Agachi)

Anunțuri


Rezultînd dintr-un domeniu al unui burghez de vază din Bruxelles și deschis publicului încă din 1982, Parcul Tournay-Solvay (numele ultimei propietare, Thérèse Tournay-Solvay) a păstrat în bună stare toate (”acareturile”, să le spunem așa) cîte se găseau în acea gospodărie completă. Are o livadă frumoasă și o grădină de legume în care se amuză copiii și nu numai. Însă ceva e mai aparte în grădina aparent sălbatică: are alei pietruite și o ordine ruptă din erudiția peisageră franceză și clasică…


(foto din 27 august 2017, Parcul Tournay-Solvay, Bruxelles; text și foto copyright ©Dumitru Agachi)


Gilles le Suisse e și el un altcineva printre belgieni. Îi observă, îi vorbește la TV de bine și de mai puțin bine, îi mai înțeapă cu vreo glumiță, însă mai înainte de toate îi iubește! L-am descoperit la TV cu ”pastile” jurnalistice de cîteva minute pe săptămînă și de atunci îmi place să-l urmăresc. E mereu fascinat de ce vede! Îi întreabă pe belgieni ce e bun la ei, ce e ”suprarealist” la ei, ce e frumos, ce e una, ce e alta… Așa e el, un colocvial, o oglindă purtînd în sacul de spate stegulețul elvețian și o cruce mare pe piept. L-am regăsit astăzi la Ziua Națională a Belgiei vorbind, întrebînd. Poate că tocmai întreba ce e bun în Belgia și puștiul nu a ezitat: ”la gaufre”!

(foto 21.07.2017, Bruxelles, Ziua Națională a Belgiei; copyright ©Dumitru Agachi)

locuire

(impresie de Art Nouveau, foto 20.07., Rue de Laeken, Bruxelles; copyright ©Dumitru Agachi)

Nu e o fotografie de undeva din Lipscani… Deși ar putea fi! Nu e nici de prin Fălticeni (aluzia lui Țuțea), deși ar putea fi…
E de pe o străduță îngustă cu sens unic și trotuar larg în centru la Bruxelles…
Sigur că ați citit ”milităria”! Aproape adevărat! Limbile pot fi surprinzătoare în raport cu împrumuturile din altele… Numai că, deși se scrie ca la noi fără diacritic ”militaria”, se pronunță accentuînd pe a final. Așa e în dialectul flamand!
Iată cum un semn discret pus deasupra vocalei ”a” face din militaria aceeași militărie cu altă pălărie! Frațior, scrieți cu diacritice în românește că altfel ”militaria” vă mănîncă! 😀


(Foto, Bruxelles, 8 iulie 2017; copyright ©Dumitru Agachi)