Jazz pe Bega susura…

Pe la sfîrșit de mai, la Bruxelles se întîmplă un consistent festival de jazz. Se numea ”marathon” de jazz (și era mai sugestiv, vorbea de la sine despre grandoarea momentului), de anul ăsta se numește mai modest ”Brussels Jazz Weekend”. Dar e același important festival, cu 5 scene în aer liber și vreo 80 de cafenele și braserii dedicate jazzului. Și de vreo 5 ani, de cînd ascult cîntările de prin piețe, singura prezență românească am văzut-o ieri seară (27 mai) în Place Sblon. O prezență de excepție a trupei Bega Blues Band. Nu e un jazz ”curat”, nicidecum, e o (in)fuziune între rock și jazz, în care improvizația pe teme de folclor, de la ”Cine iubește și lasă…” pînă la ”melc-melc codobelc” e frumoasă și discretă. Jazz-rockul e cît se poate de vechi, de pe la sfîrșitul anilor 1960, glumind aș putea spune că are cam vîrsta trupei! De altfel, sonoritățile anilor 70 se insinuează foarte izbutit în interpretarea trupei!
(foto, 27 mai 2017, Place Sablon, Bruxelles. Imagini și text sub protecția legii drepturilor de autor)

Publicitate

Pasărea Suceviței

Tocmai sus, pe treptele pridvorului de nord, un meșter de foarte demult și-a închipuit că o pasăre, cu fragilitatea ei, e în stare să poarte un clopot…

(foto la Mănăstirea Sucevița, 17.04.2017)

Rezist(ent) la dragobete

Dragobete e românizarea unui ”oltenism”, în fine a unei tradiții cu oarecare răspîndire prin Muntenia… Întrebați-i pe etnologi dacă nu e așa! Iar prin românizare înțeleg ”împrăștirea” obiceiului peste toată România. Una forțată, mediatizată analfabet și manipulată comercial! E globalizarea lui Valentin, redusă la ”dimensiunea românească a existenței”! În țara mea folclorică, Moldova, cînd eram copil și e o jumătate de secol de atunci, nici babele nu auziseră de ”dragobete” (sună ca dracu!). Iar ele, nu-i așa, transmiteau tradiția oral, în serile de iarnă pe sfîrșite, pline de plictis. Dar na, turma merge dupa oaia proastă! Media a ”clonat” dragobetele, l-a scos la vînzare, ne fălim cu el și-l prizăm la club! Nu contează că e ca un colind de Hrușcă psalmodiat cu accent la Dorohoi! Înțeleg, e frumos, ne place și ”iubește românește”, la dragobete ma refer… Eu nu!

Foto cu un tablou al unei ”naive” din Belgia, Jana Cernatesco… Prezența prazului în peisaj e absolut întîmplătoare. Ma puteți contrazice, cred! Lucrarea a fost premiată în 1977 cu ”Prix de peinture G.E. Lebon” și stă și acum expusă pe un culoar al primăriei comunei Auderghem, Bruxelles.

Geometrii acvatice prinse din zbor

Cîteva fotografii cu verdele acela albastru, pe care îl vezi prin fereastra avionului… (29 iulie, zona Bacău)

(undeva deasupra Belgiei)

Poezie cu fotografie – Electorală

Am vorvit și eu la TVu:

(Habar n-aveam,
Nimic pregătit, nimic insolit
Și-am copiat cu mik adaptare și ghilimele necesare din Alexandru Andrieș
discurs colorat, bine închegat)

”Astăzi iar,
La Telejurnal,
Astăzi iar,
La Telejurnal,
Astăzi iar,
La Telejurnal,
Am promis cașcaval !”

Iar mîine…
Iar mîine…
Iar mîine…