Remedios_Varo_Insomnia_1947

”Insomnia” pictată de Remedios Varo (1947) e cumva diferită de ceea ce a creat îndeobște artista spaniolă. Dacă nu ar fi zborul tremurat al furnicilor înaripate, zbor ce rupe ludic halucinația pe care ansamblul picturii o produce, poți crede, înșelător, că e o pictură a lui Magritte, cu interiorul brun, fără decor, în care lemnul (final) e dominant. Ca și în ”The magnifying glass” magrittiană, în centrul tabloului regăsim întunericul. La Remedios Varo, spre întuneric dă o ușă larg deschisă și un culoar labirintic. Însă spre deosebire de tabloul lui Magritte, unde nimic nu ne atrage în dreptunghiul negru profilat pe cer, pictorița a pus pe culoar perechi de ochi ficși, cărora nu le putem rezista. Păzitori ai deschiderilor, ei ne călăuzesc seducător spre nicăieri, pe un drum lung și întortocheat… Înțelegi că dincolo de ochii care tocmai te întîmpină sînt mereu alții!

Anunțuri