Tag Archive: Olympus



Gilles le Suisse e și el un altcineva printre belgieni. Îi observă, îi vorbește la TV de bine și de mai puțin bine, îi mai înțeapă cu vreo glumiță, însă mai înainte de toate îi iubește! L-am descoperit la TV cu ”pastile” jurnalistice de cîteva minute pe săptămînă și de atunci îmi place să-l urmăresc. E mereu fascinat de ce vede! Îi întreabă pe belgieni ce e bun la ei, ce e ”suprarealist” la ei, ce e frumos, ce e una, ce e alta… Așa e el, un colocvial, o oglindă purtînd în sacul de spate stegulețul elvețian și o cruce mare pe piept. L-am regăsit astăzi la Ziua Națională a Belgiei vorbind, întrebînd. Poate că tocmai întreba ce e bun în Belgia și puștiul nu a ezitat: ”la gaufre”!

(foto 21.07.2017, Bruxelles, Ziua Națională a Belgiei; copyright ©Dumitru Agachi)



(Scenografia zilei e o ploaie tarkovskiană la fereastra casei din Bruxelles în care locuiesc; în imagini sînt grădinile caselor; 27 iunie 2017, fotografii seara pe la ora 9; copyright ©Dumitru Agachi)


”Fête de la musique” se întîmplă prin multe locuri… Unul dintre ele, cel mai intim, e superbul ” kiosque à musique du parc de Bruxelles”, o construcție tocmai din 1841! E regal și aurit peste tot, cumva contrastant, dar merge! Băncile încăpătoare sînt în plină verdeață! Concertele de acolo au fost date în sprijinul celor din închisori, și în Belgia pușcăriile sînt supraaglomerate! Pentru a sugera detenția, organizatorii au alăturat pavilionului de muzică niște gratii pe cere cine se simțea în stare scria mici mesaje colorate!



(Foto, Parc de Bruxelles, 24 iunie 2017; copyright ©Dumitru Agachi)


Pe la sfîrșit de mai, la Bruxelles se întîmplă un consistent festival de jazz. Se numea ”marathon” de jazz (și era mai sugestiv, vorbea de la sine despre grandoarea momentului), de anul ăsta se numește mai modest ”Brussels Jazz Weekend”. Dar e același important festival, cu 5 scene în aer liber și vreo 80 de cafenele și braserii dedicate jazzului. Și de vreo 5 ani, de cînd ascult cîntările de prin piețe, singura prezență românească am văzut-o ieri seară (27 mai) în Place Sblon. O prezență de excepție a trupei Bega Blues Band. Nu e un jazz ”curat”, nicidecum, e o (in)fuziune între rock și jazz, în care improvizația pe teme de folclor, de la ”Cine iubește și lasă…” pînă la ”melc-melc codobelc” e frumoasă și discretă. Jazz-rockul e cît se poate de vechi, de pe la sfîrșitul anilor 1960, glumind aș putea spune că are cam vîrsta trupei! De altfel, sonoritățile anilor 70 se insinuează foarte izbutit în interpretarea trupei!
(foto, 27 mai 2017, Place Sablon, Bruxelles. Imagini și text sub protecția legii drepturilor de autor)

”Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă.”

(Foto în preajma mănăstirii de beghine din Bruges, 21 mai 2017)