Jumi-juma

Oricît de mofturos ai fi, după o călătorie la Bruxelles tot rămîne ceva, pe lîngă ce-ai cumpărat. Nu doar ce-ai văzut, dar poate și gustul unei beri, unei praline aromitoare, tihna sau poate graba unei cafele, cine știe…
Însă dacă vrei să guști cireașa de pe tort e bine să treci pe la ”Cirio”. (E lîngă Bursă, pe stînga cum te uiți la treptele intrării.)
În acea tavernă Art Nouveau au inventat, pe la 1930, ”Half en Half” (se pronunță cum am scris) însă asta nu veți afla din ghiduri turistice. În paharul lung îți toarnă jumătate șampanie, jumătate vin alb. Paharul e umplut pînă-n ”cerc”, dar nici o picătură nu curge pe tavă. Nu ridici paharul la gură, n-ai cum, duci gura la pahar și prin plecarea capului saluți sala! Dacă încercați să amestecați acasă n-o să iasă. Ori șampania va fi prea nu știu cum, ori vinul prea aspru, combinația potrivită au găsit-o acolo. Și nici nu ai cum fura rețeta, cînd vine cu sticlele pe etichete scrie doar ”Le Cirio”. Atît! Restul e savoare!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

(foto, 27 decembrie 2017, taverna ”Le Cirio”, Bruxelles; text și foto copyright ©Dumitru Agachi)

plimbare prin grădina suspendată

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

(fotografie din 24 septembrie 2017, parcul Tervuren de lîngă Bruxelles pe o lumină superbă; Clădirea impozantă a Muzeului Africii Centrale; copyright ©Dumitru Agachi)

citind la gramofon

Una dintre instalațiile din parcul Tournay-Solvay se numește simplu ”gramofonul”… Cîteva pîlnii sînt orientate să primească din plin soarele, dar să lase umbre plăcute și aerisite în partea lor îngustă. Te poți ”folosi” de ele nu numai vizual, e și un loc bun de citit într-o ghemuire confortabilă!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

(foto din 27 august 2017, Parcul Tournay-Solvay din Bruxelles; text și foto copyright ©Dumitru Agachi)

starea unei zile bune…

(foto 11.08.2017, Konkke, Belgia la țărmul Mării Nordului; copyright ©Dumitru Agachi)

Fotografii din cîteva ”Les Plus Beaux Villages de France”

Orice sat prin care am trecut mi s-a părut frumos, nimic de zis în minus. De altfel, satele și orașele au o tăbliță rutieră la intrare indicîndu-ți cît e de ”înflorit” și pitoresc, după numărul de floricele desenate, de la una la patru!
Însă a deveni unul dintre ”les plus beaux!” nu e deloc ușor! Presupune respectul valorii, al tradiției și al istoriei (istoriilor) care adaugă mult mai mult decît e, în mod obișnuit, un sat. Dosarul de candidatură pare stufos iar printre altele un criteriu e foarte sever : ”Posséder, sur son territoire, au minimum 2 sites ou monuments protégés (classés ou inscrits)”. Monumente protejate nu înseamnă neapărat castele (contează și ele, desigur) ci o străduță, o biserică, o moară, niște case bine zidite, un stîlp, ceva uman pe care, văzîndu-l, să înțelegi că oarecînd cuiva i-a păsat că trece prin viață și a lăsat în trecere un semn…
În fine, titulatura nu face alceva decît să indice ”l’importance et la valorisation du patrimoine du village, sa qualité architecturale, urbanistique et environnementale…”

Iată că se poate ca satul să și fie, să și rămînă frumos!

(foto 25.07.2017, Beuvron-en-Auge, Franța; copyright ©Dumitru Agachi)

(foto 31.07.2017, Gerberoy, Picardie, Franța; copyright ©Dumitru Agachi)