Cele neînchipuit de vechi (18.08.09)

Notă: îmi asum faptul că abordarea mea referitoare la tema Culturii Cucuteni este insolită; le cer scuze cunoscătorilor, dacă li se va părea că bat câmpii.

Mărturisesc că am avut privilegiul de a ţine în mână în mai multe rânduri şi de a simţi cu propriul meu simţ tactil, dintr-o dată hipertrofiat în acele clipe, vase de ceramică aparţinând culturii Cucuteni – Tripolie. ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_Cucuteni ) Mai demult le privisem în albume, fascinat sub impresia perfecţiunii inexplicabile a acelor vase, mai ales datorită formei lor antropomorfe (pe care ceramica populara nu a conservat-o în utilitatea sa), cât şi a geometriei hipnotice a desenelor care le împodobesc. Astăzi (18.08.09) am avut şansa să contemplu, în liniştea coborâtă peste săli, după doar 1… 2 vizitatori grăbiţi, expoziţia de ceramică organizată la Muzeul Unirii din Iaşi.

Expoziţia Cucuteni – Magia ceramicii conţine „în proporţie de 50% şi obiecte care au fost expuse anul trecut la Vatican”, dacă informaţia din Ziarul de Iaşi, 13.08.09, este adevărată. Cuvântul „magie” din titlu, dincolo de aplombul publicitar, spune, cu sau fără intenţia organizatorilor, mai mult. Aşa cum pictarea ouălor pascale are semnificaţie ritualică, întemeietoare de sacru, la fel pictura ceramicii cucuteniene a reprezentat, pentru omul preistoric, sens magic, ritualic şi sacru, în timp ce doar pentru noi înseamnă şi estetic. De altfel, am descoperit în expoziţie fără a fi surprins, că motivele decorative ancestrale, cum ar fi cărarea rătăcită, ochii goi, ochii plini, se regăsesc şi printre cele mai arhaice dintre motivele pictate pe ouă, îngemănate sau nu cu simboluri creştine.

(Strachină, Truşeşti – Ţuguieta, jud. Botoşani, România, Cucuteni B – Tripolie C I, MIMIS)

(Vas bitronconic cu reprezentări zoomorfe, Vărvăreuca, XV, Raionul Floreşti, Republica Moldova, Cucuteni B – Tripolie C I, MNAIM)

Vorbeam despre aspectul oarecum insolit al abordării mele, pentru că, în bibliografia consultată s-a manifestat cu precădere seducţia motivelor geometrice, însă nu am întâlnit vorbindu-se despre „durata lungă”, până la noi, traversată de motivele decorative arhaice, încărcate de semnificaţii reinterpretate sau poate aceleaşi ca acum 5000 de ani. Pe unele vase mari, printre spirale şi linii sunt reprezentări zoomorfe stilizate, unele de o surprinzătoare asemănare cu reprezentările din peşteri celebre (Altamira e una dintre ele).

(Vas bitronconic cu reprezentări zoomorfe, Glăvan I, Raionul Drochia, Republica Moldova, Cucuteni B – Tripolie C I, MNAIM)

(Vas bitronconic cu reprezentări zoomorfe, Vărvăreuca, VIII, Raionul Floreşti, Republica Moldova, Cucuteni B – Tripolie C I, MNAIM)

(Crater cu reprezentări zoomorfe, Valea Lupului – Fabrica de Antibiotice, jud. Iaşi, Cucuteni B – Tripolie C I – y I, MIMIS)

(Vas Zoomorf, Văratic V, Căsoaia cu apă, Raionul Râşcani, Republica Moldova, Cucuteni B – Tripolie C I, MNAIM)

Încercând să depăşesc momentele de seducţie induse de proporţii şi rafinament, regăsite în materialitatea vaselor expuse, aş spune că în centrul Culturii Cucuteni este omul, omul de lut aşezat în moarte şi eternizat prin foc.

(Cap de statuetă antropomorfă, Caracuşenii vechi I, Raionul Edineţ, Republica Moldova, Cucuteni B – Tripolie C I, MNAIM)

Este surprinzător câtă prezenţă a antropomorfului este în universul casnic magico-ritualic cucutenian, de la forma vaselor cu linii feminine, de la zvelteţea nefirească a unor vase („fructiere” nefiresc de înalte pentru spaţiul lor de locuire, „cupe” demne de vaste spaţii princiare), până la expresive chipuri masculine în posturi sepulcrale. Dacă femininul e stilizat (cunoscutele zeităţi de înălţimea unei palme deschise sau a unui deget, acoperite cu haşura liniei fără început şi fără sfârşit), figurile masculine, ca şi unele zoomorfe, sunt redate cu ştiinţa unui ochi exersat.

(Vas cu corp bombat, Valea Lupului – Fabrica de Antibiotice, jud. Iaşi, Cucuteni B – Tripolie C I, MIMIS)

Câteva dintre vasele întâlnite în expoziţie m-au „privit”, reîntorcându-mi privirea pe care o îndreptam asupra lor, cu o focalizată şi intensă forţă „magică”, de păzitori tanatici. Pe unul dintre vase se regăseşte o hiperbolizată arcadă având în centru un ochi gol. De pe un antropomorf vas cu capac mă fixau arcadele ample ale unei prezenţe feminine aşezată ghemuit, brâncuşienă (o ghemuită Domnişoara Pogany).

(Amforă antropomorfă cu capac, Rădulenii vechi II, Raionul Floreşti, Republica Moldova, Cucuteni AB – Tripolie B II, MNAIM)