Gînduri pe iarbă, nimic altceva…

O imagine actuală a raiului mi-a părut…

O zi însorită…

Mai puțin decît proverbiala Olandă, Belgia e străbătută și ea de canale de la un capăt la altul și, mai ales, în Flandra, pe lîngă Anvers… Ele transportă dar și impun cumva ritmul vieții, de la agricultură pînă la plimbare, cînd nu ai ce face altceva… Nu mai spun că a fi mereu în mișcare, pe apă și pe lîngă ea, e un fapt cotidian… (foto, 18.02.2017)

Animație, linii, oglindiri urbane însorite…

Așa scrie, așa imaginăm: centrala de artă contemporană e aici!. Contemporană? Și barocul cui rămîne? Suprapuneri! Desigur. În fine, spațiul însorit e ca al suprarealistului De Chirico! (Foto din Bruxelles, Place Sainte-Catherine; Centrale for contemporary art.)

Poezie cu fotografie – Jurnal

Uneori se așează cuminte
ca viespea pe umeri
tăcută își caută cuib printre nervi
și lațul începe să-și strîngă nodul
tandru
silabă cu silabă

(O fotografie cu prieteni… Am lăsat o umbră la Bruges, 28.09.2014)

Poezie cu fotografie – ADN

Îi spun tatei
Bună dimineața
Și închid eternitatea
În ora 6
Pare o piatră grea
În jurul ei rotește nodul
Ce ne-a rămas.

(Foto în Bruges, 28.09.2014. Imagine de la tîrg de brocante; plăci vechi de ceramică de Delft.)