Tag Archive: ploaia


Trecător prin (nin)soare…

Omul lui Folon sub umbrela acvatică trimite la singurătatea însăși. Ingeniozitatea sculptorului face posibilă plimbarea prin ploaia tarkovskiană, care cade liniștitor, cu o sonoritate egală și pură.


Trecător prin (ano)timpuri…

(Foto, 26.03.2017, pe Domeniul Solvay de lăngă Bruxelles și la Fundația Folon; drepturi de autor rezervate)

Reclame

”Ceci n’est pas une leçon” e subtitlul, mă rog, titlul dintre paranteze, al clipului pe care îl ascult de cîteva zile la radio în mașină. Dincolo de ”formidabil”, formula ”ceci n’est pas une leçon” trimite transparent la suprarealismul magrittean, la acel ”ceci n’est pas une pipe”! Poate că, în cei privește pe belgieni, predilecția pentru suprarealism ține de o anume genă a stării de transă, e și cazul lui Stromae! Suprarealist în transă trebuie că ești, dacă ajungi să înțelegi cîtă banalitate presupune starea de ”formidabil”!

… imagini obișnuite din Bruxelles, spuneam!

IMGP0145w
…”doar pianul era beat, eu nu”…
IMGP0146w1

Fereastră cu vechi mîner.

IMGP0161w

(Foto pe un traseu de tram, Bruxelles, 29.06.2013, dimineața devreme)

Stropii loveau și nici un ropot
Nu se auzea pe țigle
Liniștea înecată
În ploaie s-a întins ca o perdea peste lună
La fereastra mansardei șiroiau
Strălucitoare franjuri de apă mută
Nu auzeam vîntul în foșnetul parfumat
Al părului tău
Rătăcirea e un vis iarăși și iarăși
Prin ploaia întunecată oarecînd am uitat
Adierea văii cu iarbă înaltă unde coasa
Și-a rupt oțelitul tăiș
Pășeai fără umbră
Ca printr-o apă mare fără vuiet
Și nu m-ai trezit în noaptea primei plecări
Fîlfîia stins din aripi
Pasărea năvoadelor în care visam
Adîncile noastre tăceri…

(Imagine de aici, reproducere după: Léon Spilliaert, Dike, Ostende, Light Reflects, 1908, ink wash and watercolor on paper, 47.8 x 39.5 cm, Paris, Galerie David Lévy & Associés; Photo : Galerie David Lévy)

…priveam din lungul patului prin fereastra mansardei, aceeaşi ploaie cu şiroaie pe care o ascultam în copilărie în podul tăbluit al casei, urcam acolo chemat de ropotul ploii, știind că acel cuptor se transforma dintr-o dată în răcoare mirosind a fin răscopt şi a nuci toropite…


(Foto D. Agachi, Nocturne de iunie, Auderghem, Bruxelles, 28.06.2011)


(Himera ploii!)