Tag Archive: Pictura murala


Forma toamnei…

Forma apei (pe canal, Quai des Peniches, Bruxelles)

Forme complicate cu butoni de piatră. (Undeva în Ixelles, Bruxelles)

Forme florale. Și nu-i greu să te gîndești că e doar o usă!

Forme Art Déco în mult alb și fier negru! Fiecare linie e mereu altceva.

Forme baroce de ghirlande și linii de „piatră albastră”. (Rue de Lausanne, Bruxelles, pe lumina din 31 octombrie 2014)

Masca, mascaronul sînt „forme” ale umanului… Nimeni nu scapă de măscări! (Mascaron alb pe Rue de Lausanne, Bruxelles)

(”Forme” din Bruxelles, fotografii în lumina lui octombrie de vară 2014, ziua 31)

7 septembrie 2014. Am intrat în casa Cauchie / ”La maison Cauchie”, una dintre clădirile emblematice Art Nouveau din Bruxelles (am scris mai pe larg aici și aici, cînd i-am admirat doar fațada). Parterul casei, în care se află livingul cu sgrafituri superbe, poate fi vizitat în primul sfîrșit de săptămînă al fiecărei luni și cu ocazia unor evenimente locale, ”ziua fără mașini în Bruxelles” (21 septembrie), de exemplu. Deși casa e în proprietatea unei familii în vîrstă, ”bătrînei” scunzi și simpatici, ei consimt să fie vizitabilă! E un gest respectabil în ce privește ideea de patrimoniu la care ai, cumva, acces. În fond, ce e cu adevărat valoros nu trebuie ascuns cu avariție! E un fel de a împărți bucuria și fascinația artei. Astăzi cei doi vîrstnici se aflau printre vizitatori.


Panou pictat și sgrafit pe fațadă (etajul al doilea), încadrat de elemente decorative din categoria ”japonisme”.


Panou pictat și sgrafit pe fațadă (primul etaj).


Peretele grădinii interioare cu panou pictat și sgrafit la etaj.


Holul scării la etajul întîi, panou pictat și sgrafit Art Nouveau.


Livingul este în întregime pictat. Liniile ample, pictura stilizată și rafinamentul scenelor în ansamblu trimit la arta lui Klimt!

(foto D. A., 7.09.2014; reproducerea fotografiilor nu este permisă!)

Bruxelles…

Casă art nouveau cu sgrafit înflorat printre pietre și metale contorsionate.

Casele au, în prelungirea ușii art nouveau, un vitraliu care să filtreze lumina scării. Unele sînt pur decorative, altele trimit la complicate simboluri suprapuse…

Detaliu de casă cu fațadă somptuoasă din Bruxelles. Oglinda, fascinant obiect…

(foto 16.02.2014)

Într-un climat de toamnă-iarnă la Bruxelles am descoperit Casa Ciamberlani învelită într-o pictură diafană. Casa a fost construită în 1897 pentru pictorul Albert Ciamberlani, a cărui faimă în epocă îi sporise și averea. La partea de sus a casei însuși ”simbolistul” Ciamberlani a pictat o friză cu motive ”simbolice”, cum altfel! Însă vasta pictură murală dintre ferestrele rotunde, în care a preluat tonurile ruginii și auriul lui Ciamberlani, îi aparține lui Adolphe Crespin. Mari amatori ai benzilor desenate belgienii ar putea găsi interesantă pictura lui Crespin, stilul desenului e laconic și energic. Crespin s-a aflat în preajma marilor simboliști, Fernand Khnopff fiind, în ce privește pictura și desenul, figura emblematică. Marile ferestre ce descriu un cerc aproape complet par insolite dar nu sînt, tratarea e veche și spectaculoasă în arhitectura arabă. Privite însă cu atenție ferestrele arhitectului Paul Hankar surprind prin altceva subtil, prin trimiterea la discreta linie a porții japoneze, în epocă japonismul devenind manie. Suprafața veritabil goală a ferestrei în care se reflectă cerul este întretăiată de pictograma cîtorva linii zvelte și arcuite. Dacă ”citim” secvențial fațada casei lui Ciamberlani de la dreapta la stînga, de la răsărit către apus așa cum este ea așezată, în ”afișul” dintre ferestre e o ilustrată a timpului în variantă antropomorfă. Nașterea e un zbor și inițierea tînărului o scenă simbolică asistată de păuni. Copacul, unic în stări diferite, înflorește în dreapta, e spectaculos vegetal în centru și se deșiră într-un vînt al finitudinii în stînga. Lîngă chipul îmbătrînit ca de mag o pasăre neagră țipă răpusă de săgeata aurită!

Prin cele 3 benzi orizontale atît de diferite pentru fiecare etaj și totuși formînd un întreg armonic, arhitectura lui Hankar e mult mai spectaculoasă și art nouveau decît pictura; și cu toate astea m-am lăsat sedus de o banală alegorie a vîrstelor…

(Foto D. A, 11.01.2014, Bruxelles, Casa Ciamberlani; fotografiile nu pot fi preluate fără acordul meu!)

IMGP0212w
M-aș fi oprit oricum să privesc acel impozant tablou mural – fie și numai prin dimensiuni – de sub streașina casei cu turn, altfel zveltă și bine proporționată, aflată în apropierea ambasadei României din Bruxelles. I-am acordat mai multă atenție față de alte case pictate, surprins nu atît de ”sintaxa” art nouveau, la care mă așteptam, ci de compoziția și picturalitatea frescelor, care trimit la un nume cunoscut, Georges de Feure. Ar fi prea hazardat a crede că pictura murală aflată pe fațada unei case din Bruxelles îi aparține? Parizian prin naștere, pictorul era și belgian după mamă. Dacă un pastișor a pictat, el a reușit să imite la modul remarcabil ”maniera” lui de Feure de a reda stilizat grădina, ca una edenică, dar și chipul femeii între două vîrste, care își trăiește melancolia printre flori luxuriante și fluturi. Rîndunica spre care personajul privește absent e mesagerul, alterul, în lumea (lui) umplută de frunzele mari de ricin…

IMGP0219w1

IMGP0216w

Un panou decorativ de mici dimensiuni se afla deasupra intrării. Vopseaua ce se desprinde, lasă impresia lugubră a carnației mumifiate.IMGP0220w

(Bruxelles, casă art nouveau, foto 3.07.2013)