Tag Archive: parfum


Aș spune ghiduș că ”înglobează” toate celelalte arte, literatură, muzică, pictură și cîte or mai fi, în plus are avantajul de a fi în priză directă cu mirosurile, gusturile și chiar scrîșnetul dulceții dure între dinți. Un tablou abia terminat miroase a ulei rînced, îmbibat de chimicale, dacă e vechi mirosul e uscat ca al unei mumii. Cînd te apropii însă de o pic(ă)tură de ciocolată, parfumurile sînt de lavandă, ghimber, scorțișoară și cîte și mai cîte scorneli. Într-un palat exotic din Anvers, mirosul amestecat al ciocolatei plutește peste lumina filtrată de cristale sunătoare și tonuri verzui, pe care le împrăștie pereții tapetați cu picturi murale. Palatul e acum doar unul gastronomic, într-o haină rafinat croită. Ieși din el ținînd minte parfumuri vîscoase de unt topit…

Laboratorul de ciocolată din Palais du Meir, Anvers:

(Foto D. Agachi, iulie-august 2012, Anvers)

Publicitate

Ieri seară ieșisem să văd în treacăt ommegang, era însă o ploaie măruntă care a grăbit înserarea… Aceeași bură a făcut să respir mirosul umed al florilor de tei, flori capricioase. În plină arșiță mirosul e oarecum răcoritor, cînd plouă însă, mi-am amintit în minutele din parc, parfumul e dens, fiecare adiere împrăștie reverberații simfonice vanilate…



(Foto D. Agachi, 5.07.2012, Place du Sablon, Bruxelles)

Parfumul văratic sau chiar tomnatic al unie grădini înflorite,
al unei pajiști
e o poarta ce dă spre zidul morții
care nu se vede nici întrezărește.
E o înghesuială de culoare, spațiul se concentrează în bucuria interioară de a visa
ca într-o junglă părelnică
în care cu șansă privești deasupra, în contact cu cerul,
spre grădina și pajiștea care îți sînt așternute.
Bogăția e fără margini, ”cîtă splendoare”!
De acea plinătate mi-am adus aminte privind pe fereastra mansardei
un asfințit, încercînd sa fac suportabil plumburiul
incandescent, ca o escatologică prefigurare a pustiirii
la care ne e dat să ajungem…

(Foto D. Agachi, amurg, 7.10.2011)