Tag Archive: Hotel Tassel


Cumva, în lipsa unei noțiuni similare în limba română, despre ”hôtel de maître” am putea spune că era casa impozantă, în fine, luxoasă, a unei persoane cu notorietate și care, în plus, avea atîta avere cît să și-o poată permite. După 1894, arhitectul Victor Horta proiectează astfel de veritabile palate urbane la Bruxelles, care fac notă aparte, prin eleganța detaliilor, între alte case de aceeași mărime. Deși sofisticate, detaliile lui Horta se eliberaseră prin Art Nouveau de barocul floral al epocii! Una dintre casele mai puțin cunoscute, proiectate de Horta, e ”l’Hôtel Winssinger”, construită între 1894 și 1897. Arhitectul construia în acei ani casele lui Solvay (1894 -1898) și Van Eetvelde (1895-1897), ambele aflate acum în patrimoniul mondial UNESCO. Fără a avea grația arhitecturală ale celor 2 case amintite, detaliile ”tip” se regăsesc, ca întreaga viziune a lui Horta, pe fațada ceva mai robustă (și parcă mai puțin elegantă) a casei inginerului Camille Winssinger. După mai bine de 30 de ani, în 1929, casa a fost transformată de însuși Horta. Wikipedia spune că a fost modificată și fațada, deși impresia mea e că foarte puțin, ea păstrîndu-și accentele Art Nouveau, în anii în care Horta trecuse cu armele arhitecturii la un Art Deco explicit.. (Bruxelles, foto 6.07.2014)

Publicitate

Notă: în terminologia arhitecturii, ”hôtel…” (punctele substituie numele proprietarului) e locuința luxoasă (”hôtel particulier” în Franța dar și în Belgia, ”maison de maître” în Belgia) din zona centrală a orașului, în care este găzduită familia dar și personalul ”de serviciu” (”personnel de maison”)

Dintre cele patru creații ale arhitectului Victor Horta înscrise din anul 2000 în patrimoniul mondial (UNESCO), Hôtel Tassel a reprezentat, cronologic vorbind, a doua realizare din carieră. Prin urmare, casa (”maison de maître”) amplasată la nr. 6 pe strada Paul-Émile Janson din Bruxelles este o lucrare de tinerețe și, totodată, una a începuturilor (i)novatoare în arhitectura liniei exuberante și sinuase art nouveau. Clădirea a fost gîndită pentru prietenul arhitectului, profesorul de la U.L.B. Émile Tassel, pasionat de fotografie și proiecții, capricii cărora Horta le-a consacrat cîteva odăi, adaptînd funcționalul obișnuit. Însă imaginația sculpturală a arhitectului se regăsește plenar pe fațadă elegantă nu numai pentru acea epocă. Dacă în mod obișnuit arhitectura locului era dominată de cărămida aparentă, uneori zidită cu o incredibilă artă, Horta a optat pentru fațada din piatră albă și metal, tocmai pentru ”capacitatea” acestora de a undui suprafețele, într-un joc al sugestie de fluid și vegetal. Fusele coloanelor scurte ale bovindoului cu vitralii pale, abia sugerate, au devenit subțiri, abandonînd însăși ideea de coloană, pentru a lăsa impresia de imponderabil. Dacă la următoarele clădiri Horta va prefera culoarea oranj pentru metalul contorsionat, la Hôtel Tassel cularea e un discret verde deschis.

(Foto 15.08.2013, Bruxelles)