Tag Archive: Fundatia Folon


O imagine actuală a raiului mi-a părut…

Trecător prin (nin)soare…

Omul lui Folon sub umbrela acvatică trimite la singurătatea însăși. Ingeniozitatea sculptorului face posibilă plimbarea prin ploaia tarkovskiană, care cade liniștitor, cu o sonoritate egală și pură.


Trecător prin (ano)timpuri…

(Foto, 26.03.2017, pe Domeniul Solvay de lăngă Bruxelles și la Fundația Folon; drepturi de autor rezervate)

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La cer se urcă pe o
Scară simplă
Bine înfiptă
În singura planetă
Și singura viață
Ce ni s-au dat.
Pe treptele ei alegem
Mișcări de saltinbanc
Asta e tot…
Lecția urcării la cer se termină
Între lumină și nelumină.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Fragila sculptură dinamică a omului aflat în cer, în necuprinsul stelar la care a urcat pe scara înfiptă într-un pămînt arid, de culoarea nisipului, e plasata în ultima sală (e, altfel spus, ultima stație) din traiectul muzeal pe care însuși Folon – artist de geniu – l-a imaginat. Omul se afla dincolo de înalt, în plin nocturn cosmic, în care sclipesc ”luminătorii”. Acolo, cu o voioșie candidă, face incredibile mișcări agile de gimnast și înțelegi ”starea” pe care o poate avea sufletul eliberat. E liber și e reîntors în infinitatea din care a fost creat… (Foto, 14.05.2014; întîmplător sau deloc, astăzi e sărbătoarea Înălțării la creștinii catolici)

Am risipit multe cuvinte
Ca un agricultor ce a uitat de recolta pîrguită
Peste care dă o hulă, o dimineață,
O lene, ori ceva se întîmplă pe umărul stîng

(Foto: Andra Agachi, 1.11.2014, în incinta Fundației Folon, La Hulpe, Belgia. Statuia în bronz e creația sculptorului Jean-Michel Folon)

Nici mie nu-mi place…

Vă displace prozelitismul religios? Și mie! Sau orice formă de manipulare sectară? Și mie! De ce ar fi atunci mai puțin enervant, chiar atroce în ce privește agresarea conștiinței cuiva, prozelitismul politic? În fond, ce nu mai puteam suporta în comunism, chiar și atunci cînd foamea și mai ales frigul – eu asta nu puteam îndura, frigul și lipsa de lumină – nu ajunseseră halucinante, era agresarea continuă a conștiinței, ca în cele mai obscure secte. Efectul unei astfel de agresiuni este sentimentul (terifiant) al anulării libertății! Iar prozelitismul politic tocmai asta face, mușcă zilnic din libertatea mea…
Nu ne mai indemnati la votare… Nu mai am chef sa votez pe nimeni. Avem si noi dreptul de a nu mai crede, pentru multi ani, ca e democratie in Romania (nu sariti cu „au murit ca sa putem vota!”, stiu asta si mai stiu ca democratie e cind votul dat isi atinge scopul, insa intotdeauna cind am votat, consecinta „istorica” a fost ca naiba!).

(Foto 12 octombrie 2014, Folon, mozaic expus la Fundația Folon, La Hulpe, lîngă Bruxelles)