Tag Archive: Festival teatru


În Parc de Bruxelles (situat în centrul oraşului, în vecinătatea Palatului Regal) s-au adunat, ca o iluzie din alt veac, Théâtres Nomades, (între 19 – 22 august 2010, la a IV-a ediţie a festivalului). Era teatru peste tot, pe 6 scene sau pe oriunde… Organizatorii au anunţat, în programul festivalului, peste 50 de spectacole. Cu gândul la Andra şi Elena am văzut 3 reprezentaţii şi multe secvenţe din altele.

Spectacolul trupei Atelier Nocturne cu Bêtes de foire sur piste de danse: expresivitatea actorilor într-un melanj dinamic numai bun pentru orice fel de loc, chiar şi un mic amfiteatru însorit…

Un spectacol special: Virginie Nati des Etoiles, al trupei Compagnie Karyatides.

Spectacol foarte scurt, foarte ingenios prin jocul demiurgic al naratorului (actor) cu feeria, cu viscolul, cu stele căzătoare. Virginie Nati e cea care (re)povesteşte cu umor (!) subtil istorioara micuţei vânzătoare de chibrituri. Pare o siluetă „uşor supranaturală”, dacă nu ar fi suprarealistă şi cu totul post-modernă, interpretată de Karine Birgé.  Într-o valijoară pe care povestitoarea o deschide sunt şi decorurile şi personajele, miniaturale ca nişte totemuri. Cea care povesteşte le aşează pe un spătar lat de scaun, pe măsură ce singurul episod consemnabil din viaţa (destinul) fetiţei se deșiră. Se nasc din suflarea şi mişcarea povestitoarei şi viscolul şi gerul şi căldura de-o clipă a chibritului şi visul îngheţat al fetiţei. Visul cu un gigantesc brad de Crăciun precede întâlnirea dincolo de timp cu bunica ei, care o ridică pe un covor zburător „pilotat” de mesagerul în negru… O stea ca artificiile din bradul Crăciunului nu cade ci se ridică…

Secvenţe:


(Foto D. Agachi, 21.08.2010)

Frumoasa fără trup e gând, iluzie, zână din lumea care nu e aici şi poate nici dincolo, dar, mai mult decât atât, ea e desprinsă din sentimentul de Laurian oriunde s-ar juca… Un spectacol de teatru fascinează într-un fel special dacă ai şansa să-l vezi pe scene diferite. Sigur, e banal spus că jocul (cu teatrul) e o bună definiţie pentru irepetabil, însă cu atât mai mult devine perceptibil cât de altceva este, atunci când se joacă în mai multe locuri şi mai ales în săli cu public. Încă o reprezentaţie cu spectacolul Frumoasa fără trup a avut loc la Iaşi în seara zilei de 8 decembrie, la Festivalul Internaţional Zilele Teatrului Ludic, ce se desfăşoară între 7 – 11 decembrie 09 la Casa de Cultura a Studentilor şi Casa de Cultura Mihai Ursachi. Poate mai mult decât la primele reprezentaţii, toate secvenţele spectacolului au emoţionat, au evidenţiat coerenţa adaptării după textul lui Iorga, iar luminile  puse pe grupul de zâne au potenţat vraja imaterialităţii celuilat tărâm… Sala a fost plină de un public studenţesc rafinat, de dramişti şi laurieni sentimntali… Impresiile mele se vor regăsi în imagini, deşi atmosfera specială a spectacolului e prea puţin redată de un modest aparat foto.

Bravo, Drama Club!

Afişul festivalului (programul aici)

Foste vedete Drama, în aşteptarea spectacolului:

Lumea iluziei:

Ieşirea la rampă:

Public şi …  emoţii: