Tag Archive: Februarie


OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Mai puțin decît proverbiala Olandă, Belgia e străbătută și ea de canale de la un capăt la altul și, mai ales, în Flandra, pe lîngă Anvers… Ele transportă dar și impun cumva ritmul vieții, de la agricultură pînă la plimbare, cînd nu ai ce face altceva… Nu mai spun că a fi mereu în mișcare, pe apă și pe lîngă ea, e un fapt cotidian… (foto, 18.02.2017)

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Lumea orașului le-a schimbat, lacurile s-au schimbat, sînd goale de stufărișuri ca niște oglinzi pline de crăpături care împrăștie luciul… În zarea primăverii cu atît mai mult dansul păsăretului umple lacul, îi adaugă reflexii de puf, în apa încă glacială fojgăiesc stoluri fără intimitate, dansul lor e la vedere, e un spectacol citadin. (Foto 27.02.2016, seara pe la ora 5, într-un parc din Bruxelles)

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Am aflat întîmplător de un fel de, să-i spun neaoș, tîrg al galeriilor de artă actuală la Bruxelles. Între 9 – 12 februarie e l’Affordable Art Fair. Sînt expuse tone de artă plastică, mă rog, cîteva tiruri. Ca orice este supraproducție și arta actuală, de o diversitate care a depășit orice conveniențe, aproape că plictisește, în fine, se golește de sens iar sensul e conținutul însuși al artei… Cine se așteptă să scormonesc printre cuvinte după melanjul rebarbativ și evanescanța impresiei de frumos obnubilat de o materialitate frustă, mai are de așteptat. M-am plictisit de etichete, de vorbe-n vînt. Da, ascultam, acolo printre galerii, o conferiță a unei esteticiene titrate: vorbe și iar vorbe, sigur că un oval într-o gravură trimite la memoria artistului răvășită de insatisfacție sau de o maternitate sufocantă, dacă a fost prea multă, ori generatoare de angoase ale solitudinii dacă, din contră, a lipsit… ș.a.m.d. cu ilustrații la obiect. Personal m-am lăsat furat de relații, la asta m-am uitat prin galerii. Relația obiectului cu privitorul e una interesantă, dar și corespondențele dintre lucrările atît de diverse. Vorbeam de tone de artă: sînt galerii axate pe arta mongolă, georgiană… vietnameză… am văzut o pictoriță unguroaică din Budapesta, o rusoaică sau ucraineană premiată la Bienala de la Veneția 2011 și pînze ale alteia de numai 14 ani, dar nici o lucrare a vreunui român.

(Foto D. Agachi, Bruxelles, 10.02.2012)

Voal

Ninsoare suprarealistă se ridică altundeva
și cade din senin la Bruxelles… Alb și negru
tăia girueta lui Calder în mătasea in care hiberna un domn cu melon.

(Foto D. Agachi, Bruxelles, 3.02.2012)

Film

Ca un surd, ca un mut,
Ca un orb, ca un suflet fără de
Miros păşeau pe ţărmul mării
Însorite
Sprijinîndu-se unul pe
Celălalt în mine însumi
Pipăiam ţărmul,
Cum poate fi durerea
Un răsărit din mare pipăibil?
Cum poate fi apusul
Un cor de parfumuri?
Fru-Fru nu-mi răspundea!
Cîntecul tristeţii se împrăştia
Din trîmbiţa
Prin care rîdea Fellini,
Giulietta uita replica şi
Ridica mirată sprîncenele de claun
Cu o mirare de ochi îmbuna
Rîsul nopţii

(Foto D. Agachi, Bruges al spiritelor, 21.02.2011)