Tag Archive: Belgia urbana


Carnavalul e prezent în orice localitate din Belgia, cît de mică sau mare o fi… Regia e aceeași, costumele doar au un anume motiv local care le diferențiază, cumva. La Malines am văzut un fel de căciuli foarte sofisticate, amintind de cele princiare. Extraordinară e capacitatea lumii de a zîmbi, de a juca, de a disimula… În puține cazuri am văzut atîta vocație a seninătății (pe chip), deși nici vremea belgiană, nici vremurile în general n-au fost și nici nu sînt confortabile… Însă revenirea la inocență le rezolvă pe toate!

(Foto, Malines / Mechelen, 19 martie 2017, pe la 2 două dupăamiază)

Orașul, în special, scările, uneori, împart cotidianul între subterane și cer. Sînt antrenamentul nostru zilnic într-o lume în care ascensiunea sfărșește iremediabil în punctul cunoscut. Urbane prin excelență, scările nu oferă nici o derogare… (foto în Bruxelles, scările din preajma BOZAR)

Tînăr exersînd pe scări (21 iulie 2016)
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Turnul neterminat al catedralei din Malines… Constructorii l-au vrut foarte inalt!
IMG_0088w

Sărbătorile, ca și limbile, se amestecă. E și nu e babilonic, dacă îți știi reperele și dacă te situezi într-o stare naturală a diversității. Lumea pare, de o bucată de vreme, redusă la o indiferență de sine atroce. Dar nu e așa. Lumea, covîrșitoarea parte a ei e blîndă, tolerantă, amestecată și frumoasă… Ca într-o catedrală în care diferențele celor din ea – culoarea pielii, distanțele de la care vin, care par astronomice, unii africani, alții veniți din extremul orient, europeni ajunși acolo de la vest și de la est – dispar și se resorb în ceea ce e înălțător, celest… Și înțelegi că omul din tine și de alături e mai presus de intolerață și e ridicat la o stare pe care numai sacrul o poate reda!

Catedrala din Malines, Belgia,într-o superbă zi a contrastelor, rece și însorită, de Paște catolic și de Floriile noastre – îmi asum condiția de român.

IMG_0090w

Statuia Margaretei de Austria (Marguerite de Habsbourg, archiduchesse d’Autriche, princesse de Bourgogne).

IMG_0110w1

”Leul și Cocoșul” e opereta la modă… între flamazi și valoni!

IMG_0115w

Heraldică între vechi și… UE!

IMG_0117w

(Foto de Florii în Grand Place, Malines, Belgia, 5.04.2015)

Dacă Fabre și Folon au imaginat insul în ”generalitatea” lui esențială (Folon), ori prin sarcasmul straniu care evocă ”eroarea de a fi” (Fabre), sculptorul Axel Cassel surprinde și esențializează aglomerația ”orașului”. Pierzîndu-și expresivitatea chipului într-un fel de ”uniformă” facială (urbană), oamenii lui Cassel devin geometrii ciudate, sofisticate și, totuși, goale de expresie. Reprezentînd la Cassel lumea unui șah lipsit de reguli, combinațiile de ”figuri” abstracte pentru ”formele” umanoide (concrete) nu sînt deloc întîmplătoare. Sugestii jucăuș-obeze create din volume complicate trimit la vestimentații ”urbane” nu atît lipsite de eleganță, cît mai degrabă de interes pentru ”glamour”. Cui îi mai folosește farmecul, cînd viața a devenit atît de ”practică”…

(Axel Cassel, ”La Ville”, 2003, grup statuar pe Rue Saint-Bernard, Bruxelles, foto 31.10.2014)

Îi spun tatei
Bună dimineața
Și închid eternitatea
În ora 6
Pare o piatră grea
În jurul ei rotește nodul
Ce ne-a rămas.

(Foto în Bruges, 28.09.2014. Imagine de la tîrg de brocante; plăci vechi de ceramică de Delft.)