Lemn vechi, din care ce era mai slab s-a topit. Rămîne, un timp, esențialul, cîteva decenii încă, uneori omului i se pare că s-a ”deteriorat” complet și il înlăcuiește cu un lemn nou, neosificat…. Însă toată poezia trecerii și topirii e acolo, in crucea firavă din lemn și în ostrețele cu gîturi și ciocuri de ”măiestre”. (foto 3 aprilie 2016, biserica veche din satul Suharău, Botoșani)
Masă de pomeni… Nu erau ”case prăznicale”, era doar teiul secular și comuniune….