Nu e complicat să ajung
La scara pe care au uitat-o îngerii
Spre capătul străzii
Ovale
Unde rătăcesc și umbrele dispar
Copacii dispar, umbrele lor
Îi înghit ca o fotografie decolorată
În care mor încet statui de argint
Și nu-mi amintesc
Îngerii au pierdut
Scara
Pe strada celui care a văzut-o
Și s-a tulburat
Se prăbușește acum
Piatră cu piatră sub fiecare
Pas rugător
Sînt tot mai rari, tot mai rari
Cocorii
Pe strada unde pietrele
Se prăbușesc
(O statuie din Bruges, detaliu)