Se vede toamna clar, printre fuioarele
Albe
Înșira mama dinainte
Pînzele să le bată soarele
Jos sînt cenușii
Întunericul lor
Pune dimineața plumbul pe frunze
Îmi plăcea vata de zahăr
Pe mustățile copilăriei
Era uneori în parc
N-ai știut
Cînd fugeam de la școală
Mă plimbam pe cărările ei înghețate
Avionul poartă pe sus
O pată roșie, o cerneală de pluș…
(Text și foto, 16.09.2014)