Notă: art nouveau de București

Undeva pe străduțele din centrul vechi al Bucureștiului, deloc departe de Curtea Domnească dar și foarte aproape de Palatul Șuțu, am fost sedus de o clădire impunătoare cu etaj, scăpată cu bine după reparații de-a lungul timpului și, din cîte se vede, după o precară ”restaurare” recentă. Surprinzător e că ”stilistica” în care arhitectul evreu Joseph (Iosif) Exner și-a plasat casa, ridicată la 1896, e cea a art nouveau-lui de factură (neo)românească. Detaliile arhitecturale sînt, cum altfel, de proveniență medievală pe de o parte, folclorică orășenească pe de alta, dar și cu rădăcini mult mai adînci românești și balcanice. ”Zestrea” decorativă a fost organic preluată și reflectată de arhitectul evreu, așa cum o făcuse un altul italian, Giulio Magni, la construcția Școlii Comunale (pe Şoseaua Kiseleff, colţ cu străduţa Monetăriei). Casa bucureșteană a lui Iosif Exner e un bun exemplu că ”românitatea” ține de talent și sensibilitate și prea puțin de etnie…

(Foto 6.08.2013, București)

Anunțuri