Mulțimea aduce în peisaj o vibrație specială. Spațiul lipsit de uman, locuit doar de clădiri și străzi este cel mult suprarealist, e o halucinație. Cea mai interesantă dintre vibrații, mereu schimbătoare, vie ca împrăștierea valurilor la țărm, este a mulțimii care umple strada aparent fără scop, individualități în trecere. Nimeni nu pare a avea ceva în comun cu alții, poate doar secundele în care i-a traversat aceeași armonie necunoscută. Pentru a prinde misterul omului nu e nevoie de mulțimi de nuduri… E suficient să îl privești în recluziunea străzii pe care merge, a scării  pe care o coboară.

(Foto D. Agachi, Bruxelles, 21.07.2012, ziua națională a Belgiei – vremea foarte frumoasă a făcut ca publicul să nu fie numai turistic, mulți dintre băștinași au ieșit și ei pe străzi.)

Anunțuri