Natura nu a trădat niciodată pe nimeni, fie căutători cu privirea, pictori sau fotografi, inși nostalgici sau indiferenți, visători sau firi oțelite pentru viața care se viețuiește, fie căutători cu mușchii și plămînii, alergători, trecători cu pași grăbiți, trecători cu pași înceți sau  cei care-și caută ”aducerile-aminte”, ”Ce-nchid cenusa clipei murite pe vecie” … Cețoasă, rece sau solară, ea redă fiecăruia, cu generozitate, ceea ce caută și mai cu seamă ceea ce e pregătit să primească. Așa trec toate. Am ieșit „la peisaj” la amiază pentru lumina unui neobișnuit noiembrie la Bruxelles…

Tramvaiele aliniate au ceva straniu; vehicule prin execelenţă ale trecerii, lasă impresia unei aşteptări. Cu cît sînt mai statice, garate cuminţi în vitrină, cu atît îmi par mai ameninţătoare…

(Foto D. Agachi, Frunze în Parc de Woluwé, Bruxelles; versul citat e din Octavian Goga)

Anunțuri