Oraşul are lumini, zgomote, lasere, scene… În oraş se dau reprezentaţii. În oraş sunt festivaluri de folclor, numite frumos „datini şi obiceiuri” … sau chiar „Din străbuni, din oameni buni”… Prostia poate fi şi inspirată! E cu totul altfel „la origini”, unde nu e reprezentaţie, e ritual! Vorbisem cîndva despre cîţiva copii din Vorona! În Ajunul Anului Nou 2011 am avut şansa să mă aflu pe drumurile satului Coşula. Nu e departe de Botoşani, doar la vreo 15 km. Peste un deal împădurit se află Vorona. În spaţiile acestea, tradiţiile zoomorfe, ale caprei, căiuţilor şi mai ales ale ursului sunt cu totul spectaculoase. La Coşula, sat vechi, de când e mănăstioara lui Coşolvei, am întâlnit cei mai pitoreşti ursari… Adevăraţi magi ai timpului, ei trec himeric peste anul vechi… Sunt copii!

Cînd se întîlnesc doi ursari, între urşii lor e o confruntare icnită, aprigă.

Oricît de grea ar fi umilinţa înfrîngerii, ritul merge mai departe…

Foto D. Agachi, Copii la Coşula, judeţul Botoşani; 31.12.2010. (Copierea fotografiilor nu este permisă fără acordul meu.)