Elena a observat, într-o abordare succintă şi cu atât mai emoţionantă, starea de anxietate cotidiană pe care o trăim şi care, păstrând proporţiile, e asemănătoare celei la care sunt supuse comunităţile – popoare, oraşe – aflate în război… În ce ne priveşte, lupta celor de la putere e cu un singur inamic, populaţia din care provin (mi-e greu să mai accept termeni de naţiune, popor, conceptele având o altă încărcătură instituţională şi respect de sine în toate sensurile). În nici un caz răul vizat de guvernanţi nu e criza, din care probabil fac mari averi speculative, tocmai vremea de război fiind marea ocazie să cumperi pe nimic şi să vinzi nimic pe bani mulţi… Ţintele au fost menţionate ieri (6.05.) de preşedinte în discursul dur al „reformei” pentru decimare… Grupurile de bugetari, mai la concret de profesori, de pensionari, de şomeri… formează tocmai jumătatea de populaţie a cărei vot nu a fost deloc pe plac anul trecut şi care a dat fiori, mustind reci broboane pe chelie, până când „băieţii” au reuşit a ciurui pe ici pe colo, pe la ambasade. Cine e obezul din imaginea preşedintelui, care i-a venit aşa… fugitiv în minte (şi cât de mulţi îl cred!), urcat în spatele economiei slăbănoage, deja învăţată cu greul ? O intuiţie bine dresată va observa imediat că e funcţionărimea, sperietoarea cea de toate zilele, însă de fapt e „apartul bugetar uriaş”. Aparat din care fac parte pensionarii (care se încăpăţânează să nu iasă din sistem nici ajutaţi), şomerii (îndărătnici ca leneşul lui Creangă), fabrica de genii numită cu îngăduinţă învăţământ, sistemul sanitar (de eutanasiere), dar şi armata şi sistemul poliţienesc sub orice forma (mi-e imposibil a nu vedea dincolo de garduri „securitatea”), sistemul politic, preşedintele însuşi ca instituţie (a se citi de practici viole(N)te)… Spectacolul manipulării e, deşi pare altfel, foarte bine jucat, de fapt e singurul de succes. O simplă observaţie, fără nimic subversiv: nu pot să nu remarc faptul că în Grecia zburau cocteiluri, ca răspuns la un mult mai rezonabil terorism emoţional, şi ele nu erau deloc din uzo cu metaxa! O fi o explicaţie, auzisem de o naţiune tânără şi vioaie, cea greacă!

Un manifest stângist scris cu dreaptă indignare! „Citeşte şi mai departe!”

Reclame