Precizări despre o plastică specifică Renaşterii, al cărei exponent este castelul din Lăzarea se găsesc la Vasile Drăguţ (Arta românească, Editura Vremea, Bucureşti, 2000). Autorul constată mai întâi că „Singurul monument bisericesc conceput şi executat integral în stilul Renaşterii este capela pe care canonicul Ioan Lázo a adăugat-o pe latura nordică a catedralei romano-catolice din Alba Iulia, în anul 1512.” (p. 182) Pe de altă parte, în viziunea istoricului artei, „… ecourile Renaşterii în sînul arhitecturii religioase transilvănene fiind cu totul izolate (nu numai în cazul celei religioase, n. D.A.). Cea mai importantă contribuţie ulterioară se datorează arhitectului italian Petrus Italus din Lugano, care a consolidat biserica din Bistriţa, reconstruind parţial extremitatea vestică. […] Pinionul vestic al clădirii a fost decorat cu trei registre de semicolonete, laturile pinionului fiind redesenate pe un traseu ondulat de curbe şi contracurbe (model aplicat şi la frontoanele castelului din Lăzarea, s. şi n. D.A.). Aparent barocă, această decoraţie este de fapt o sinteză specifică a goticului tîrziu cu formele renaşterii, sinteză de largă circulaţie în mediul provincial german (de exemplu în micile oraşe de pe valea Wesserului), dar şi în Polonia, de unde s-a răspândit sporadic în Transilvania, la Bistriţa, la Prejmer, la Lăzarea şi la castelul Bran, denumirea curentă fiind aceea de «atică poloneză»”. (Id., p.183)

IMG_2579

IMG_2580

Despre Lăzarea autorul observă că „Latura principală, cu poartă centrală şi încadrată de două turnuri, are faţadele decorate cu un registru de arcaturi şi o suită de frontoane cu arcaturi bigeminate; la efectul ornamental se adaugă picturile cu motive vegetale, executate pe tencuiala subţire a paramentului. Foarte răspândit în Polonia – de unde şi denumirea de atică poloneză – acest procedeu decorativ apăruse în Transilvania încă din secolul al XVI-lea, la pinionul vestic al bisericii evanghelice din Bistriţa…” (Id., p. 254).

IMG_2593

Ceva din poetica numelor trimite totuşi, peste ani, la sonoritatea specială a spaţiului-recluziune: în clădirea principală se află sala cavalerilor, incinta este marcată de bastionul berzelor, de bastionul cu brânză iar în interiorul incintei sunt casa femeilor şi carcera cu coase.

IMG_2497

Castelul este acum unul al artelor. În sala cavalerilor – cu impozanta ei masă, cu stemele transilvănene, cu tavanul pictat şi imensele sobe din teracotă policromă, decorată cu motive florale secuieşti stilizate, atât de prezente în ceramica de Korond – dar şi în podul mansardat al clădirii principale se află expoziţia taberei anuale de artă plastică.

IMG_2500

IMG_2505

Camerele şi saloanele bastionului porţii (clădirea intrării) au devenit şi ele spaţii de expunere. Fiind una dintre cele mai vechi tabere de creaţie (1974), expoziţiile sunt reprezentări în diacronie ale artei plastice contemporane. În tabără au activat mai toţi pictorii, graficienii şi sculptorii consacraţi.

IMG_2499a

IMG_2527a

Figura istorică ilustră a Lăzarei a fost Gabriel Behlen, care a copilărit la castelul unchiului său, András Lázár. Bustul aflat la castel al principelui Bethlen Gábor este opera artistului Ferenc Ernő. Însă sursele româneşti ale istoriei artei citate deja nu pomenesc despre Gabriel Behlen şi rolul său de protector al artelor, în fireasca tradiţie a minimalizării aportului personalităţilor, cu atât mai mult al uneia maghiare.  După ce Gabriel Bathory a fost ucis de proprii oşteni,  Gabriel Behlen a revenit din refugiul la Poarta Otomană sprijinit şi de oştile muntene si moldovene ale voievodului Radu Mihnea din Ţara Românească şi ale lui Ştefan Tomşa al II-lea din Moldova, fiind numit Principe al Transilvaniei (1613 – 1629). Deloc surprinzător, la ajutorul politic şi militar au consimţit ambele state feudale româneşti. S-a încheiat şi o alianţă între cele trei ţări, dar singurul care a respectat-o cu adevărat a fost domnul Moldovei. Domnia lui Gabriel Behlen a însemnat pentru Transilvania un timp al refacerii după războaie şi intrigi, de la redresarea veniturilor fiscale, la deschiderea comercială, cu exporturi la Viena. Gábor Bethlen a guvernat prin Dieta Transilvaniei după modelul eficient şi înfloritor al curţilor princiare italiene ale vremii. Principe luminat prin cultură, Gabriel Behlen a influenţat cultura vremii sale ca promotor al renaşterii dar şi barocului târziu. Lăzarea şi-a păstrat peste timp vocaţia de castel al artelor.

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Gabriel_Bethlen

Anunțuri