Afirmaţia mea ar putea nedumeri, m-a surprins şi pe mine gândul, apoi mi-am spus, de ce nu ?, sentimentele pot să încapă foarte bine – şi încă ne simţim împăcaţi că le putem „ambala” astfel şi le putem dărui – într-un boţ de celofan, între coperţile cretate ale unui album Miró, într-un bol Dolce Gabana, în „trei cuvinte…” pe montura unui inel… (“Am scris-o mic, ai s-o citeşti cu greu!”). Scriu acum pentru Andreea, astăzi e aniversarea zilei sale de naştere.

miro3

(Joan Miró – escargot, femme, fleur, toile, 1934 – Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofia, Madrid, sursa Wikipedia)

Andreea îmi spunea, nu cu mult timp în urmă, că are chef de ducă. Cu amintirea îi propun o călătorie într-un oraş care-o încântă: Târgu Mureş. În trecere prin el, observam ce racordată este acea urbe la felul de a fi occidental, centrul său trimite iconic la atmosfera oraşelor occidentale. Ieri am răsfoit într-o librărie din Iaşi un album: Arta 1900 în România, text de Ada Ştefănuţ, editura NOI Media Print, Bucureşti (Cartea a apărut cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, aşa apare menţionat în pagina de titlu). Albumul e structurat pe două părţi, reflectînd în fond realitatea istorică de la 1900: Secession-ul transilvănean şi Arta 1900 în Regat şi stilul naţional românesc.

universitatea_petru_maior_targu_mures

Ceea ce nu s-a prea spus până acum e limpezit şi ţine de evoluţia firească: cum prin art nouveau s-au pus bazele stilurilor naţionale în arhitectură, în Târgu Mureş e forte bine reprezentată arhitectura acelei perioade, stilul naţional maghiar, atât la edificii publice dar şi la case, e oraşul bogăţiei florale.

hol_palatul_culturii

Palatul Culturii din Târgu Mureş (1910 – 1911) este opera arhitecţilor Marcell Komor şi Dezsö Jakab. Somptuosul hol al clădirii e decorat cu picturi, reliefuri, vitralii, bronzuri şi ornamente în sticlă, de Körösfőy-Kriesch Aladár, fondatorul coloniei de la Gödölő, împreună cu studenţii săi.

Reclame