Credeam că e doar un spaţiu de o concreteţe mitologică, regăsibil, Cioca-Boca, în versurile aspre ale urăturilor ritualice de Anul Nou… Acele versuri care vorbesc despre simbolica locului îndepărtat, ca de pe celălalt tărâm. Zona are rezonanţe istorice, comuna Şcheia, şi se află nu la mare distanţă de Iaşi. Din piatră de pe dealul Floreşti al Şcheei au fost tăiate, de când se ştiu cei de acolo şi îşi mai aduc aminte, ghizdurile scunde şi largi ale fântânilor, scobite într-un singur bloc de piatră, cu o treaptă numai bună de popas, de confesiune cu unda apei, ameţitoarei ape, poate de amară şi tăcută cufundare în sine. O altă cariera se numeşte Zupăita şi e în satul Căueşti. Fântâna veche pare a aştepta cu sufletul ei aproape stins, pe fata cea vrednică în stare să-i primenească apele.  Fântâna este, cu adâncimile ei tremurătoare, legătura fabuloasă cu un alt timp…