Priveliştile din zona Lacului Bâlea ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_B%C3%A2lea ) din Munţii Făgăraş mi-au părut copleşitoare, de oricare parte a muntelui le-am privit.
Asta a fost impresia mea în urmă cu două zile. Una firească, desigur, cea a măreţiei şi parcă „asprimii” naturii în astfel de locuri. Spunem, într-o însemnare mai din urmă, că vacanţa aceasta a fost şi una în care mi-au devenit perceptibile, prin propriile mele simţuri, câteva „repere” geografice pe care acum nişte ani le credeam intangibile. Pe culmile din Făgăraş priveliştea e spectaculoasă la modul obişnuit, dar mi-a provocat şi un sentiment suprafiresc de oglindire între un pământ ridicat spre cer şi un orizont îngust de nori, oglindit în umbre pe creste.
Între ele coboară, cu ropote, scările de ape.
Acolo, privind oglindirile, aveam să înţeleg, încă o dată, că vestea care vine mereu pe neaşteptate, te găseşte şi în cele mai neaşteptate locuri. Acolo am aflat, ca o surpare în noi mai aproape de cer, despre dispariţia omului Dumitru Irimia.
iulie 5, 2009
Oglinzi de cer şi oglinzi de apă (5.07.09)
Posted by dumitruagachi under impresii, jurnal de calatorie, peisaje | Etichete: Lacul Balea, Muntii Fagaras, Vacanta, Vara |[2] Comments
iulie 6, 2009 at 9:01 pm
O zona minunata a tarii atat prin natura cat, mai ales, prin oameni de mare caracter. Petrecere frumoasa si drum bun !
septembrie 21, 2009 at 9:02 pm
[...] reacție a celor care l-au cunoscut pe profesor AICI. La rîndu-i, Dumitru a scris cîteva impresii AICI (5 iulie, 2009), AICI (6 iulie, 2009), AICI (7 iulie, 2009). Acesta este un blog în care aș dori să notez [...]